ARHEOLOGIE

DE LA ROMA LA ULPIA TRAIANA. AMPRENTE ROMANE ÎN DACIA

Sorin G. Bărbănțan

carte
ISBN 978-606-543-932-0
Anul apariției: 2018
Format: B5
Nr. pagini: 330
Preț: 35 lei

„În adolescență, priveam cartea de istorie și literatură românească, nu doar ca o sursă de cunoaștere, ci și ca un balsam sufletesc, un izvor de trăiri și sentimente, alcătuitor al ace‑ lui microcosmos interior care ne hrănea speranțele și motivațiile viitoare. Prin ea, și nu numai, aveam sentimentul apartenenței noastre la un trecut și la un viitor. Era și acea stare de empatie cu tot ce ne înconjura. În prezent, un astfel de sentiment pare unul demonetizat. Istoria noastră pare a fi privită deseori cu scepticism și îndoială. Emfatismul istoric al epocii comuniste a determinat cu timpul un soi de respingere, de negativism față de trecut. În prezent, tendința noastră de autoflagelare istorică pare să genereze o serioasă criză identitară, un sentiment de neapartenență și dezrădăcinare față de trecutul acestei țări și valorile sale istorice. Am făcut pasul de la emfatism la negare. Parcă am vrea să ne descoperim identitatea în altă parte. Poate într-o zi vom vedea că, recuperându-ne istoria în dimensiunea și înțelegerea ei adevărată, ne vom recupera pe noi înșine în identitatea noastră de națiune și comunitate. Secolele XIV-XVI au aparținut unei epoci pe care istoria o va consemna cu denumirea de Renaștere. Aceasta a reprezentat și o epocă de regăsire al unui trecut ignorat sau chiar damnat în anumite vremuri istorice, Antichitatea greco-romană. În acel tre‑ cut, învățații din Epoca Renașterii au descoperit un mare „izvor” de cunoaștere din care se va înfiripa, în parte, însăși civilizația modernă. Astfel și noi ne putem modela viitorul prin cunoașterea trecutului și identificarea acelor valențe istorice care dau contur și semnificație existenței noastre ca popor. (..) Tema lucrării reprezintă o secvență din istoria acestui spațiu pe care Antichitatea l-a consemnat cu numele de Dacia și conexiunea acestuia cu istoria Romei, a cărei influență i-a marcat evoluția. A defini spațiul lumii dacice nu este un fapt facil. Precizările autorilor antici nu sunt de natură să ne ofere elemente ce pot con‑ duce spre concluzii certe. În acele vremuri vechi, de multe ori, nu existau limite spațiale clar conturate, distincte, care să separe în mod indubitabil diferitele grupuri de populație; în multe teritorii întâlnim un amalgam de populații și de interferențe între acestea. Din acest motiv, și nu numai, relatările autorilor antici lasă loc de interpretări, ambiguități, confuzii și speculații. Posibila răspân‑ dire a dacilor pe o arie teritorială mai largă nu trebuie confundată însă cu acea entitate geografică și istorică denumită în Antichitate Dacia.” - fragment din Introducere Cuprins ABREVIERI BIBLIOGRAFICE 7 INTRODUCERE 9 CAPITOLUL I. UNELE CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA ÎNCEPUTURILE CERCETĂRILOR ISTORICE ASUPRA ANTICHITĂȚILOR ROMANE 29 CAPITOLUL II. ORAȘUL ROMAN 53 II.1. Constituire. De la tradiție la pragmatism 53 II.1.1. Un destin profețit? 53 II.1.2. Întemeierea Romei între mit și adevăr istoric 63 II.1.3. Romulus și Remus – epilogul unei genealogii latine regale fondatoare? 66 II.1.4. Legenda și începuturile Romei în viziunea unor autori antici și moderni 71 II.1.5. Un apologet al mitului întemeierii Romei. Andrea Carandini 87 II.1.6. Semnificația zilei de 21 Aprilie în istoria Romei. Ritualuri Sacre, arta divinației și cultul puterii 105 II.1.7. Arhetipuri ale urbanismului roman 114 II.2. Caracteristicile orașului roman 123 II.2.1. Principiile urbanismului roman 123 II.2.2. Elemente specifice dezvoltării urbanismului roman 133 II.3. Orașele din Dacia Romană. Influențele urbanismului roman 150 II.4. În centrul vieții publice a orașului roman. Forumul Roman 175 CAPITOLUL III. INGINERIA ȘI ARTA CONSTRUCȚIEI LA ROMANI 198 CAPITOLUL IV. CONSTRUCȚII PUBLICE CIVILE ROMANE ȘI REPREZENTAREA LOR ÎN DACIA 234 IV.1. Amfiteatrul 234 IV.2. Termele (balneum) 266 IV.3. Apeductul 291 IV.4. Porticul 301 IV.5. Aetoma 305 IV.6. Fons 306 IV.7. Familiaricum 306 IV.8. Area 306 IV.9. Absis 306 IV.10. Statera publica 307 IV.11. Tabularium 307 IV.12. Basilica 308 CONCLUZII 316 ABSTRACT 320 REPERTORIU EPIGRAFIC 321 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 325