ISTORIE

COLECTIVIZAREA AGRICULTURII ÎN FOSTA REGIUNE ADMINISTRATIVĂ CLUJ
(1949–1962)

Sanda Borşa

carte
ISBN 978‑606‑543‑180‑5
Anul apariției: 2013
Format: B5
Nr. pagini: 370
Copertă cartonată
Preț: 25 lei

Cartea domnişoarei Sanda Borşa este realizată ca o demonstraţie foarte veridică, înţesată cu informaţie masivă, prelucrată inteligent, într-un discurs istoric convingător. Analiza istorică se desfășoară pe fondul legiferărilor comuniste, care trebuiau să îmbrace în haină legală şi onorabilă transformarea forţată a satului românesc, în numele unor fantasme ideologice şi în interesul regimului totalitar din România. Argumentarea autoarei se sprijină întotdeauna pe fapte coroborate, recurgând masiv la documentele de arhivă şi la ancheta orală; în acest fel Sanda Borşa oferă istoriografiei o demonstraţie inatacabilă, umplând un gol resimţit de mult în reconstituirea trecutului nostru mai recent. (Prof. univ. dr. George Cipăianu, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca)

Acest studiu al Sandei Borșa, asupra procesului de colectivizare a agriculturii în cele 14 raioane ale regiunii Cluj, reprezintă o cercetare unică și remarcabilă. El oferă o radiografie nu numai a „revoluției agrare” care a vut loc între anii 1949 și 1962, ci și o analiză a formării partidului-stat. Autoarea valorifică în mod subtil și original rezultatele cercetării făcute, interpretându-le cu o metodologie sofisticată, într-un studiu incisiv al colectivizării, iar, în același timp, la nivelul micro, ea comunică cititorului un sens al vieții cotidiene din satul anilor ’50. (Dennis Deletant, Visiting Professor la Catedra de Studii Românești „Ion Rațiu” din cadrul Georgetown University, Washington, DC)

Scrisă după canoane istorice moderne, având o metodologie adecvată, un aparat conceptual bine definit, având originalitate atât în structură, cât şi în informaţia introdusă în circuitul ştiinfific, lucrarea elaborată de Sanda Maria Borşa reprezintă o temeinică fundaţie pentru o bună înţelegere a colectivizării agriculturii româneşti. Autoarea a fost preocupată să explice particularităţile creării şi funcţionării structurilor colectiviste pe durata lungă a acestui proces la nivelul unei regiuni a cărei diversitate etnică, religioasă şi geografică ilustrează clivajele specifice părţii centrale şi vestice a României. Impresionează în expunerea acestor studii de caz imensul volum de documente procesate şi analizate cu scopul de a jalona fluxurile şi refluxurile colectivizării, felul cum reuşeşte să ilustreze politicile administrate de către autorităţi în funcţie de aşteptările eşaloanelor superioare regionale sau naţionale, reacţia societăţii rurale în ansamblu, dar şi acomodarea treptată a acesteia la exigenţele politice şi economice, pe măsură ce trecerea timpului a estompat aşteptările legate de stabilitatea regimului comunist. În parte, fiecare subcapitol este o reuşită din perspectiva reconstituirii şi analizei istorice, una realizată profesionist, cu multă acribie, grijă pentru detaliu, dar şi cu deschideri către viitoare deschideri epistemologice. (Conf. univ. dr. Virgiliu Țârău, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca)


CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Mecanismele legislative ale colectivizării agriculturii în România (1949–1962)
1.1. Regimul comunist şi dimensiunea politică a problemei agrare
1.1.1. Dezbateri pe marginea proiectelor de reformă agrară
1.1.2. Reforma agrară
1.1.3. Legislaţia începuturilor administrative ale colectivizării (1946–1948)
1.2. Impunerea structurilor colectiviste în lumea satului: mecanismele legislative ale subordonării lumii rurale (1949–1952)
1.2.1. Debutul colectivizării: Plenara din 3–5 martie 1949
1.2.2. Introducerea conceptului de „chiabur”
1.2.3. Fixarea cadrului legislativ şi constituirea primelor gospodării agricole colective (1949)
1.2.4. Intensificarea ritmului colectivizării (1950–1952)
1.3. Stagnare şi reformare în procesul de colectivizare (1953–1958)
1.3.1. Refluxul colectivizării (1953–1955)
1.3.2. Congresul al II‑lea al PMR (23–28 decembrie 1955) şi intenţia de accelerare a colectivizării
1.3.3. Pregătirea instrumentelor legale necesare asaltului final asupra ţărănimii (1957–1958)
1.4. Etapa finală a procesului colectivizării (1959–1962)
1.4.1. Asaltul final asupra lumii rurale (1959–1961)
1.4.2. Încheierea colectivizării

Capitolul 2. Regimul comunist şi strategiile de colectivizare a agriculturii în fosta regiune administrativă Cluj
2.1. Strategia „frontului naţional”. Cronica unui eşec
2.2. Strategii instituţionale şi modalităţi de constrângere în adoptarea modelului sovietic al colectivizării agriculturii pe teritoriul regiunii Cluj
2.2.1. Transplantarea şi implementarea structurilor instituţionale în procesul de colectivizare
2.2.2. Modalităţi de constrângere în impunerea modelului sovietic
2.3. Tipuri de propagandă utilizate în procesul de colectivizare a agriculturii în regiunea Cluj 2.3.1. Propaganda prin viu grai
2.3.2. Propaganda scrisă
2.3.3. Propaganda vizuală

Capitolul 3. Centru-periferie: colectivizarea agriculturii în raioanele fostei regiuni administrative Cluj (1949–1962)
3.1. Dinamica procesului de colectivizare a agriculturii în regiunea Cluj
3.2. Raionul Aiud
3.3. Raionul Beclean
3.4. Raionul Bistriţa
3.5. Raionul Câmpeni
3.6. Raionul Cluj
3.7. Raionul Dej
3.8. Raionul Gherla
3.9. Raionul Huedin
3.10. Raionul Jibou
3.11. Raionul Luduş
3.12. Raionul Năsăud
3.13. Raionul Sărmaş
3.14. Raionul Turda
3.15. Raionul Zalău

Concluzii

Bibliografie

Listă de abrevieri