NUMISMATICĂ

THE MINTS’ ISSUES FROM THE BLACK SEA COAST AND OTHER AREAS OF DOBRUDJA
THE PRE-ROMAN AND EARLY ROMAN PERIODS (6TH CENTURY BC – 1ST CENTURY AD)
(SERIA COINS FROM ROMAN SITES AND COLLECTIONS OF ROMAN COINS FROM ROMANIA. VOL. XI
EDITOR: CRISTIAN GĂZDAC)

Gabriel Talmaţchi

carte
ISBN 978-973-1868-06-6
Anul apariției: 0
Format: A4
Nr. pagini: 0

Tema cercetată acoperă din punct de vedere cronologic şapte secole din evoluţia circulaţiei monetare vest-pontice dobrogene (secolele VI a. Chr. – I p. Chr.). Sunt prezente nu mai puţin de 276 de descoperiri izolate (dintre care 74 inedite), provenind din 55 de centre emitente. Un rol foarte important ca intermediar pentru respectivele monede greceşti, altele decât cele vest-pontice dobrogene, l-a jucat centrul urban de la Histria, începând cu secolele VI-V a. Chr., dar mai ales în secolul al IV-lea, care s-a manifestat printr-o economie aflată în plină expansiune. Ulterior, şi celelalte centre, aşa cum au fost Callatis şi Tomis, au avut rolul lor important în crearea condiţiilor propice propagării unor monede venite cu precădere pe calea maritimă, pe coasta dobrogeană, în chora, apoi în teritoriul autohtonilor şi poate chiar spre nordul Dunării. O dovadă în acest sens sunt şi desele relaţii economice, comerciale, culturale şi de altă natură existente între coloniile vest-pontice dobrogene şi diferite alte centre ale lumi greceşti.
Două aspecte principale au fost urmărite de către autor, prima find posibila circulaţie monetară. Aceasta reprezintă cel mai fin şi exact indicator al dezvoltării economice, fiind o expresie clară a situaţiei unui teritoriu în anumite contexte istorice şi politico-militare. După cum se cunoaşte ea poate fi surprinsă fie la distanţă de sursă, fie în regiunea apropiată, pe piaţa oraşului şi în zona controlată de către polis. Pe de altă parte, un al doilea aspect analizat îl reprezintă tezaurele, identificate în Dobrogea, ce atrag atenţia asupra fenomenului de tezaurizare constatat la populaţia locală sau a pătrunderii unor loturi gata constituite, trădând uneori unul sau mai multe aspecte corespunzătoare acestui proces. Tezaurele puteau aparţine unui sau unor comercianţi, privaţi sau oficiali ce reprezentau în acest sens un anumit centru comercial, cu care s-a plătit la faţa locului sau de care a fost deposedat prin violenţă. Depozitele sunt în număr mult mai mare la periferia teritoriului decât în interior, fiind de remarcat malul Dunării, coasta litorală şi cu precădere, sud-vestul regiunii. Pornind şi de la remarca privind existenţa unui număr redus al lor având în vedere intervalul cronologic foarte lung analizat, autorul constată prezenţa unor posibile indicii privind o circulaţie monetară bine individualizată pentru coasta litorală şi teritoriile aferente de influenţa, în parte pentru malul dobrogean al Dunării şi mai puţin spre interior. Unde lipsa tezaurelor nu ar indica o efervescenţă monetară ci mai degrabă o lipsă a sa, prin raritatea descoperirilor atât izolate cât şi în tezaure. Localizarea descoperirilor a oferit o privire de ansamblu asupra spaţiului în care grecii, veniţi din întreaga lume antică, au exercitat controlul sau doar au influenţat, în direcţia dorită de ei, schimburile locale. De asemenea, a existat, fără îndoială, o legătură puternică între monedă şi ceea ce denumeşte autorul ca mediu local, în principal ca instrument de schimb şi mai puţin, în teritoriul dintre Dunăre şi Mare, sub imaginea de „bun deosebit”, cu o multitudine de aplicabilităţi, „religiozitatea” ei nefiind de exclus (sub forma amuletelor purtate prin perforare la gât).
Autorul a identificat, pentru majoritatea centrelor emitente prezente în circulaţia monetară din Dobrogea, anumite etape de penetrare. Astfel, în general, a constat două mari etape şi anume: prima corespunde sfârşitului secolului al IV-lea a. Chr. şi a secolului al III-lea a. Chr., iar cea de a doua aparţine sfârşitului secolului al II-lea a. Chr. şi primei jumătăţi a secolului I a. Chr.
Toate consideraţiile, ipotezele şi observaţiile au la bază repertorii ale tuturor descoperirilor de acest tip din arealul luat în discuţie, grupate pe tezaure, respectiv pe descoperiri izolate, evidenţa sistematică a datelor existente fiind absolut necesară şi una din direcţiile de cercetare urmărite de autor.