FILOLOGIE

ASPECTE ALE IMAGINARULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE

Casiana Mirela Cozma

carte
ISBN 978-606-543-293-2
Anul apariției: 2012
Format: A5
Nr. pagini: 0
Preț: 20 lei

„Cartea «Aspecte ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade», de Mirela Cozma, e rezultatul unei temeinice cercetări doctorale, coordonată de Mircea Tomuş. Propunându-şi să demonstreze relevanţa şi vizibilitatea imaginarului în opera lui Eliade, Mirela Cozma a realizat o documentare minuţioasă, interpretând avatarurile, structurile şi resursele imaginarului nu doar în imanenţa reliefului său conceptual/literar/artistic (orizont hermeneutic, structuri expresive), ci şi din perspectiva contextului literar-artistic în care aceste dimensiuni ale imaginarului au fost modelate, sau din perspectiva reliefului istoric ce a influenţat-o. Investigaţia este structurată pe mai multe registre de cercetare a operei eliadeşti: dualismul zi-noapte; temporalitatea ca dimensiune a imaginarului; avatarurile personajelor; simbolistica memoriei şi universurile paralele. Obiectivul fundamental al studiului poate fi rezumat în încercarea de a demonstra că «în opera lui Mircea Eliade, geografia imaginarului se îmbină cu geografia operei», scriitorul înscriindu-se într-o direcţie narativă «metarealistă, prin deplasarea istoriei şi geografiei româneşti în mit, organizând naraţiunea simbolic, pe dimensiunile efortului de reunificare a Binelui cu Răul». Demersul autoarei subliniază, de asemenea, modernitatea arhitecturii narative, abordarea creaţiei lui Eliade fiind efectuată din multiple perspective şi unghiuri, evitându-se poncifele receptării şi propunându-se, în schimb, unele ipoteze cu un grad apreciabil de noutate. Apelând la instrumentarul metodologic al semioticii, fenomenologiei, arhetipologiei imaginarului, dar şi la demersul istorico-literar, antropologic sau sociologic, autoarea reuşeşte să armonizeze toate aceste metode, prin recursul sistematic şi permanent la text, prin analiza atentă a unor structuri tematice sau expresive, printr-o viziune sintetică fermă şi o vocaţie analitică incontestabilă.” (Iulian Boldea)

Sumar

Argument

CAPITOLUL I
Dualismul zi – noapte
1.1 Visul, o realitate transcendentă
1.2 Iubirea aprigă şi fugară
1.3 Noaptea şi absurdul existenţei
1.4 Focul, patimă şi frenezie a vieţii
1.5 Imaginarul semnelor

CAPITOLUL AL II-LEA
Timpul, o faţă a imaginarului
2.1 Drumul spre centru al eroilor solari
2.2 Călătoria cu rol de iniţiere
2.3 Supradimensionarea eroilor
2.4 Calul, o fantasmă a irealului
2.5 Simbolistica cifrelor
2.6 Labirintul viselor

CAPITOLUL AL III-LEA
Căutătorii paradisului pierdut
3.1 Eroul inteligent şi brutal
3.2 Apa, simbol al creaţiei şi întruchipare a nestatorniciei
3.3 Luna, femeia şi şarpele
3.4 Identitatea dublă a eroului
3.5 Băutura sacră
3.6 Culorile patimilor
3.7 Luntrea rătăcitoare
3.8 Semnele însoţitoare

CAPITOLUL AL IV-LEA
Memoria și universurile paralele
4.1 Capcanele rătăcirii
4.2 Setea de a povesti
4.3 Bucureştiul, geografie şi spaţiu mitologic
4.4 Grota, pivniţa magică

Concluzii

Bibliografie