ETNOGRAFIE ŞI ETNOLOGIE

„CASA SUFLETULUI”.
PROPUNERI DE LECTURĂ PRIVIND VALORIZĂRILE CORPULUI UMAN ÎN CONTEXTE FUNERARE

Corina Bejinariu

carte
ISBN 978-606-543-197-3
Anul apariției: 0
Format:
Nr. pagini: 0
Preț: 20 lei

Volumul „Casa sufletului – propuneri de lectură privind valorizările corpului uman în contexte funerare” se constituie într-un demers de analiză antropologică a comportamentelor generate de proximitatea şi confruntarea cu realitatea morţii. Problematica thanatologică este intrinsecă multiplelor sfere de cercetare specifice ştiinţelor socio-umane, fiind reprezentativă pentru dezideratul actual privind trandisciplinaritatea demersurilor de investigare din varii domenii. Prezenta lucrare are la bază o metodologie specifică cercetării socio-umane, îndeosebi cea calitativă, respectiv cercetarea de teren (derulată în satele judeţului Sălaj) cu instrumentele sale specifice (chestionarul, observaţia directă şi indirectă, interviul orientat şi non-direcţionat, tehnica povestirilor de viaţă), demersuri completate cu documentarea bibliografică asupra domeniului investigat, precum şi cu valorificarea diferitelor surse ce contribuie la coagularea unui discurs complex asupra morţii şi muririi în spaţiul românesc. Perspectiva de abordare avansată de noi privilegiază modelul tradiţional folcloric al morţii, bazat pe o analiză a ritualităţii funerare, înţelegând prin aceasta nu doar ansamblul practicilor conservate actualmente în structura obiceiurilor de înmormântare, ci şi credinţele, respectiv simbolica asociată acestora.
În ansamblul său, volumul oferă nu doar o privire retrospectivă asupra modelului tradiţional folcloric al morţii, ci pune în discuţie actualitatea comportamentului funerar tradiţional şi, implicit, a cortegiului de practici, credinţe şi elemente de imaginar asociate acestuia. Dinamica societăţii româneşti, micşorarea distanţei culturale dintre mediile urbane şi cele prin excelenţă conservatoare, pătrunderea mecanismelor societăţii de consum în aceste medii, accentuarea migraţiei circulatorii, sunt tot atâtea elemente care reclamă o analiză transdiciplinară a ceea ce am putea numi, parafrazând o contribuţie celebră din domeniu, “omul contemporan în faţa morţii”. Problematica thanatologică este una de eternă actualitate şi suscită mereu numeroase analize şi dezbateri, în virtutea universalităţii fenomenului, consacrat de discursul religios asupra morţii prin sintagma “toţi murim”. (Autoarea)



CUPRINS

Introducere. De ce despre moarte? Motivaţia temei şi a opţiunilor metodologice

CAPITOLUL I. Privire asupra surselor şi domeniilor ce articulează multiplele discursuri asupra morţii

1. Ritualitatea funerară ca experienţă a alterităţii
2. Praxisul ritual funebru – între descriptivism şi interpretare
3. Preocupările folcloriştilor – surse importante în analiza discursului tradiţional-folcloric asupra morţii
4. Moartea şi imperativul abordării monografice
5. Contribuţii notabile la cercetarea problematicii morţii în secolul al XX lea
6. Predicaţia funebră şi rolul său în configurarea unui discurs religios asupra morţii
7. „Nu plângeţi că n au murit, ci doarme“. Secolele XVIII–XIX şi proliferarea meditaţiei religioase asupra morţii
8. Apocrifele apocaliptice – produse sincretice situate la confluenţa discursului religios cu perspectiva tradiţional-folclorică
9. Moartea în retorica însemnărilor marginale pe cărţile de cult
10. Ritualitatea funerară, problematizarea atitudinilor în faţa morţii în literatura socio antropologică şi istorică – privire sintetică

CAPITOLUL II. Valorizări ale corpului uman în contexte funerare

1. Preliminarii la o discuţie despre corp şi despre cadavru
2. Moartea în casă – paradigma comportamentului funerar tradiţional
3. Proximitatea corpului mort – gestiunea „locurilor fierbinţi“ şi ritualizarea comportamentelor
4. Ultima sărutare a mortului – încercare de analiză a influenţelor asupra comportamentului funerar
5. „Ultima haltă“/ „ultima casă“ – dinamica spaţiilor sepulcrale ilustrată prin studiu de caz în satele sălăjene

CAPITOLUL III. Discursul funebru de inspiraţie religioasă – de la imaginea cadavrului în descompunere la boala ca expresie a voinţei divine

CAPITOLUL IV. Tratamente ale corpului şi relaţia cu postexistenţa

1. Atitudini contextualizate. Cadavrul – instrument ludic?
2. Destinul postum al corpului. Nedescompunere înseamnă teroare – Cine/ce sunt cei care nu putrezesc?
3. Candidaţi la neputrezire – anatemizaţii/afurisiţii
4. Şi totuşi … neputrezirea poate fi benefică. Destinul postum al corpurilor privilegiate – recompensa divină a sfinţeniei
5. Corpul „comun“ taumaturgic sau despre integritatea corporală postumă – tratamente actuale şi disputele bioetice din jurul acestora

CAPITOLUL V. Problematica şi problematizarea „modernizării“ riturilor funerare în spaţiul românesc

1. Murire, înmormântare şi doliu într un demers de chestionare
2. Moarte, ritual, mass-media şi Uniunea Europeană
Concluzii
Conclusions
Lista informatorilor
Bibliografie